Decizia CCR nr. 68/2025Punctul 17

17. În ceea ce privește demonstrarea unui interes personal atunci când se invocă neconstituționalitatea unui text de lege, spre exemplu, cu privire la invocarea încălcării art. 41 alin. (1) din Constituție, care prevede că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă, prin Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012, Curtea a reținut că nu poate fi analizată de către instanța de contencios constituțional critica formulată, întrucât excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de clientul unui avocat (și nu de avocat) care, ca urmare a relației sale de rudenie cu un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, intra sub incidența art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (în redactarea aflată în vigoare la acea dată). Or, autorul excepției de neconstituționalitate trebuie să demonstreze un interes personal în contestarea constituționalității unui text de lege. În mod similar, prin Decizia nr. 873 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 14 decembrie 2012, Curtea a constatat că, din perspectiva nesocotirii dreptului la muncă și la exercitarea liberă a profesiei, autorul excepției de neconstituționalitate, inculpat într-o cauză penală, nu poate invoca excepția în interesul avocatului său (pentru identitate de rațiune, a se vedea și Decizia nr. 34 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 6 aprilie 2022, paragraful 16, și Decizia nr. 65 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 31 mai 2022, paragraful 29). ...