Decizia CCR nr. 105/2014Paragraful 11

Legea nr. 170/2008 a fost iniţiată pentru a împiedica aplicarea deciziei instanţei judecătoreşti prin care s-a stabilit irevocabil obligaţia pentru municipalitate să permită folosirea în scopul de a edifica construcţii în regimul urbanistic indicat în hotărâre. Astfel, legea criticată vine să contrazică o hotărâre judecătorească şi să împiedice aplicarea ei, contrazicând statuările instanţei judecătoreşti. În raporturile dintre puterea legislativă şi cea judecătorească, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei, deoarece, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege. Pe de altă parte, Parlamentul nu poate împiedica instanţele judecătoreşti să îşi exercite misiunea lor de realizare a justiţiei ori să nesocotească o hotărâre judecătorească care se bucură de autoritatea de lucru judecat. Acest lucru ar avea drept consecinţă ruperea echilibrului constituţional dintre puteri. Curtea Constituţională a suprimat astfel de încălcări, fie că veneau din partea puterii legiuitoare, fie din partea puterii executive, care a încercat să desfiinţeze sau să modifice hotărâri judecătoreşti ori să suspende proceduri judiciare, inclusiv de executare silită. De asemenea, este de reţinut şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia proprietăţii cu referire la executarea hotărârilor judecătoreşti şi a noţiunii de "bun".