Decizia CCR nr. 215/2015Paragraful 10

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 potrivit cărora "rezoluţia de clasare este definitivă" aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (3) -(5) şi art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală. Astfel, imposibilitatea controlului legalităţii rezoluţiei de clasare emise de un inspector judiciar semnifică faptul că, în cazul în care un astfel de act este ilegal, efectele sale juridice se vor produce obligatoriu, ceea ce aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea legii este obligatorie, celor ale art. 16 alin. (2) în conformitate cu care nimeni nu este mai presus de lege, precum şi celor ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora România este stat de drept. Dacă rezoluţia de clasare este definitivă şi nu poate fi atacată în justiţie şi supusă controlului de legalitate exercitat de un judecător înseamnă că inspectorul judiciar care a emis-o se situează deasupra legii pe care o poate încălca în deplină impunitate. Inspecţia Judiciară este o autoritate publică distinctă, cu personalitate juridică, ce nu face parte din autoritatea judecătorească, iar din modul de reglementare a atribuţiilor acesteia rezultă că este vorba despre o autoritate administrativă autonomă. În aceste condiţii imposibilitatea controlului judecătoresc al unui act al Inspecţiei Judiciare, rezoluţia de clasare, contravine principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor reglementat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie, care presupune în mod necesar controlul lor reciproc.