Decizia CCR nr. 795/2015Paragraful 12

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc mai multă rigoare, celeritate şi siguranţă în primirea citaţiei sau înştiinţării celui interesat cu privire la actul de procedură care a făcut obiectul comunicării. Afişarea înştiinţării, şi nu a citaţiei, este de natură să protejeze dreptul persoanei la respectarea vieţii private. Procedura comunicării actelor de procedură s-a îmbunătăţit prin rigoare şi responsabilizarea agenţilor procedurali, iar formele procedurale justifică şi sprijină prezumţia legală relativă privind considerarea citaţiei ca fiind "comunicată" la expirarea termenelor prevăzute de art. 163 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, a căror certitudine de dovadă este asigurată prin forţa probantă legală a actelor de procedură în discuţie, caracterizată prin dovada deplină, până la înscrierea în fals, în limitele prevăzute de art. 163 alin. (5) din acelaşi cod. În sprijinul celor arătate invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 108 din 2 aprilie 2002, Decizia nr. 455 din 2 decembrie 2003, Decizia nr. 717 din 31 mai 2011 şi Decizia nr. 424 din 8 iulie 2014.