Decizia CCR nr. 799/2015Paragraful 87

79. În acelaşi sens, Curtea Constituţională federală germană a statuat că, "la exercitarea votului prin corespondenţă, alegătorul este lăsat în mare măsură să poarte singur grija de a asigura secretul şi libertatea votului. (...) De asemenea, alegătorul trebuie să ia iniţiativa de a-şi procura documentele necesare votului prin corespondenţă. Totodată, el are obligaţia de a completa personal buletinul de vot fără să poată fi văzut de un altul, de a pune singur buletinul în plicul interior, sigilat (...)" (Decizia Curţii Constituţionale federale din 15 februarie 1967, 2 BvC 2/66, BVerfGE 21, 200). "De obicei acest lucru nu comportă vreo dificultate, însă dacă există totuşi temeri că libertatea şi secretul votului i-ar putea fi influenţate de prezenţa unui terţ, atunci alegătorul poate şi trebuie să îi atragă atenţia asupra dreptului său de a-şi exprima votul în mod liber şi secret, precum şi asupra îndatoririi sale de a completa buletinul de vot fără a putea fi văzut de altcineva, de a-l introduce în plic şi de a atesta sub jurământ că a marcat personal buletinul de vot. Iar dacă în acest sens roagă să fie lăsat singur ca să îşi completeze buletinul de vot şi să sigileze plicul interior, atunci de regulă terţul va da curs solicitării. În cazul când alegătorul consideră că nu este posibil să îşi asigure, fie acest mod, fie în oricare altul, secretul votului şi libera sa opţiune, el poate renunţa să îşi mai procure ori să utilizeze documentele necesare votului prin corespondenţă, care se eliberează doar la cerere, iar dacă circumstanţele excepţionale nu îi îngăduie nicio altă variantă, să se vadă silit să renunţe chiar la vot - aşa cum era cazul şi mai înainte de introducerea votului prin corespondenţă" (Decizia Curţii Constituţionale federale din 24 noiembrie 1981-2BvC 1/81, BVerfGE 59, 119). Totodată, Tribunalul Constituţional polonez, prin Hotărârea K 9/11 din 20 iulie 2011, a avut o abordare similară cu privire la problema caracterului secret al votului.