Decizia CCR nr. 312/2018Punctul 28

28. Curtea constată că normele cuprinse în legea criticată referitoare la concesiune particularizează regulile instituite prin Legea nr. 268/2001 la domeniul specific piscicol și al terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. Prin legea criticată se instituie și reguli noi, diferite de cele stabilite prin reglementarea-cadru cuprinsă în Legea nr. 268/2001. Astfel, potrivit art. I pct. 7 din legea supusă controlului de constituționalitate, „terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, cu obligativitatea menținerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării“. Or, potrivit art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, numai terenurile cu destinație agricolă, „care nu fac parte din capitalul social al societăților comerciale prevăzute la art. 1 și art. 2 alin. (1) “, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă. Totodată, potrivit art. 21^2 din Legea nr. 268/2001, „Concesionarea prin atribuire directă se face pe perioada existenței mijlocului fix sau a activului, dar nu mai mult de 49 de ani“, iar, potrivit art. 21^3 din aceeași lege, „În cazul procedurii de concesionare prin atribuire directă, nivelul redevenței se aprobă de către Consiliul de administrație al Agenției Domeniilor Statului“. ...