Decizia CCR nr. 619/2021Punctul 17

17. Ulterior, având a se pronunța asupra soluției legislative a art. 268 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care, în urma republicării acestei legi, se regăsește în conținutul art. 252 alin. (1) , Curtea a reținut că art. 268 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 îndeplinea cerințele de previzibilitate, deoarece textul avea o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. În acel context Curtea a arătat că „data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare este cea la care reprezentantul legal sau convențional al angajatorului a fost înștiințat despre săvârșirea acesteia sau cea care rezultă din coroborarea unor fapte sau acte ce demonstrează faptul că reprezentantul angajatorului cunoștea sau avea știință despre abaterea săvârșită“ (Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). Aceste considerente s-au raportat la criticile formulate în acea cauză, în care se arăta că „există o multitudine de ipoteze în virtutea cărora se poate aprecia, în mod subiectiv sau nu, că un anumit document sau o anumită depoziție testimonială pot marca acest moment“, motiv pentru care se invoca lipsa de claritate a reglementării. ...