Decizia CCR nr. 136/2022Punctul 8

8. Se menționează că ANRE nu este o instituție de rang constituțional și că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pot fi supuse controlului de constituționalitate numai acele hotărâri ale Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 41 din 22 ianuarie 2014). Aceeași concluzie se desprinde și din considerentele Deciziei nr. 335 din 4 iulie 2013, prin care Curtea a arătat că autoritatea publică vizată, respectiv Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituție, nefiind de rang constituțional, și, ca urmare, procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. În aceste condiții, ținând seama de jurisprudența Curții, concretizată și prin Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, hotărârile care nu se referă la instituții și autorități de rang constituțional pot fi cenzurate numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. Sub acest aspect se arată că autorul sesizării de neconstituționalitate invocă încălcarea unor dispoziții constituționale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea unui membru în Comitetul de reglementare al ANRE, fără a invoca și motiva încălcarea unor exigențe substanțiale ori procedurale reglementate în Constituție. ...