Decizia CCR nr. 500/2024Punctul 18

18. În aceste condiții, Curtea constată că motivul relevat de autor nu tinde spre evidențierea unei reale contradicții între textele de lege supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice de către organele judiciare. Curtea reamintește însă că modul de aplicare de către organele judiciare a dispozițiilor criticate, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu poate constitui motiv de neconstituționalitate a textelor de lege invocate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. În consecință, din această perspectivă, având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (2) , (6) și (7) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este inadmisibilă. ...