Decizia CCR nr. 17/2025Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 19 alin. (3) și ale art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004 încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil sub aspectul imparțialității instanței, reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării instanțelor judecătorești și stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de funcționare a acesteia. Arată că, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, reglementarea compunerii completurilor de judecată trebuie realizată prin lege, iar nu prin acte ale colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale celorlalte instanțe judecătorești. Susține că actele colegiilor de conducere au caracter administrativ, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018. Prin urmare, având o astfel de natură, un act nu poate viza aplicarea și interpretarea legii de procedură. Întrucât modul de desemnare a membrilor completurilor ține tocmai de aplicarea normelor procedurale, colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești nu pot adopta acte administrative în acest domeniu. În caz contrar, ar prelua atribuții jurisdicționale din chiar sfera de competență primară a puterii judecătorești. Totuși, textele de lege criticate permit adoptarea unor acte administrative în domeniul menționat, încălcând astfel competența puterii judecătorești. Se mai apreciază că se încalcă și dreptul la un proces echitabil, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale. Consideră că dispozițiile de lege criticate nu respectă exigența de reglementare în privința organizării și funcționării completurilor, ca structuri componente necesare organizării și funcționării instanțelor, prin lege organică. Astfel, un element esențial al organizării și funcționării instanțelor, și anume constituirea completurilor, este dat în competența colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, devin abilitate să reglementeze aspecte a căror reglementare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice. ...