Decizia CCR nr. 147/2025Punctul 6

6. Tribunalul Brăila - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că art. 23 alin. (10) din Constituție conferă posibilitatea unei persoane arestate preventiv sau la domiciliu de a se adresa unei instanțe naționale în acest sens și nu conferă o certitudine referitoare la reușita acestui demers, cât timp este supus aprecierii unui magistrat național. În aceste condiții, apreciază că modalitatea de legiferare a controlului judiciar - măsura pentru care sunt impuse condiții diferite pentru impunerea sa față de cele referitoare la arestul preventiv sau cel la domiciliu - este o opțiune aflată în competența legiuitorului, care are posibilitatea să stabilească sub ce condiții poate fi primită o astfel de cerere, cât timp textul constituțional nu impune condiții în vreun sens anume. Consideră că dispozițiile art. 242 din Codul de procedură penală oferă posibilitatea înlocuirii, la cerere, a măsurii arestului preventiv sau a măsurii preventive a arestului la domiciliu, condiționând admiterea acestei cereri doar de dispozițiile art. 202 alin. (1) din același cod. În aceste condiții, ține de aprecierea exclusivă a judecătorului național oportunitatea luării unei astfel de măsuri, caz în care acesta examinează cauza sub toate aspectele sale. ...