Decizia CCR nr. 257/2025Punctul 91

91. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 1 alin. (1) , art. 8 alin. (5) , art. 10 alin. (1) și art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115, a statuat că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reglementează o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Faptul că prin Legea nr. 52/2020 de modificare a Legii nr. 77/2016 sunt stabilite criteriile în funcție de care intervine impreviziunea nu înseamnă că prevederile sale sunt retroactive. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective cu criterii legale, fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității. Impreviziunea a fost și este reglementată de Codul civil (atât de cel din 1864, cât și de cel din 2009), cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul său de evaluare (judiciară între 2016-2019/legală în prezent) nu denotă o aplicare retroactivă a instituției în sine. De altfel, nici consecințele intervenirii sale nu sunt novatoare față de regulile generale existente în materie (adaptarea/încetarea contractului). ...