Decizia CCR nr. 412/2025Punctul 55

55. Totodată, se critică lipsa unei limitări temporale a aplicabilității măsurilor reglementate. Astfel, se susține că legea criticată nu prevede o normă care să limiteze în timp aplicarea măsurilor care constrâng autoritățile autonome din perspectiva propriilor politici ce vizează resursele umane și financiare de care dispun. Deși Guvernul susține, în mod artificial, că măsurile ar fi adoptate pe fondul unei situații de excepție și care necesită, pentru o perioadă de timp, adoptarea unor conduite prudente în ceea ce privește alocarea resurselor publice, legea eșuează în a răspunde acestei necesități într-un mod proporțional, măsurile preconizate urmând să fie aplicate nelimitat în timp, conducând astfel la o afectare permanentă a independenței autorităților în ceea ce privește gestionarea propriilor resurse. În acest sens se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, prin care s-a reținut că este imperios necesar să existe un caracter temporar, în sensul că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. ...