Decizia CCR nr. 47/2026Punctul 51

51. Guvernul, în dosarele Curții Constituționale nr. 743D/2021, nr. 1.305D/2021, nr. 3.947D/2021, nr. 2.814D/2022 și nr. 273D/2024, a apreciat că excepția invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește criticile aduse dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020, Decizia nr. 655 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 30 decembrie 2014, sau Decizia nr. 743 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 16 mai 2019), prin care instanța constituțională a constatat constituționalitatea acestor dispoziții, reținând că stabilirea termenului pentru introducerea cererii de revizuire de la data pronunțării ultimei hotărâri nu aduce atingere dreptului de acces la justiție și nu contravine prevederilor art. 129 din Constituție. Motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă - referitor la existența unor hotărâri contradictorii - nu presupune în mod necesar cunoașterea considerentelor instanței care a pronunțat ultima hotărâre. Este suficient ca partea să argumenteze existența identității de părți, obiect și cauză între cele două procese, aspect care poate fi demonstrat chiar și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. Prin urmare, reglementarea criticată nu împiedică exercitarea efectivă a căii de atac și este compatibilă cu exigențele constituționale privind accesul liber la justiție. ...