Decizia CCR nr. 586/2012Paragraful 18

Consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 nu conţine nicio normă legală contrară liberului acces la justiţie sau exercitării dreptului la un proces echitabil. În acest sens, menţionează că, în tăcerea legii speciale, se aplică, prin completare, normele generale în materie. Observă că însăşi ridicarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate în cadrul unui litigiu aflat pe rolul instanţelor de judecată constituie o concretizare a dreptului protejat de art. 21 din Constituţie. Mai arată că un mecanism similar celui instituit prin ordonanţa de urgenţă criticată este reglementat de dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 50/1991, potrivit căruia anumite construcţii vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului, care a primit girul instanţei de contencios constituţional prin Decizia nr. 56 din 16 ianuarie 2007.