Decizia CCR nr. 315/2026Punctul 5

5. În ceea ce privește situația magistraților, al căror statut este consacrat la nivel constituțional, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act administrativ cu forță inferioară acesteia, întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, statutul judecătorilor și procurorilor se reglementează prin lege organică. Decizia menționată a vizat prevederile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privitor la reglementarea organizării și desfășurării concursului de admitere în magistratură prin regulament adoptat printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, text care permitea ca aspecte esențiale cu privire la însăși nașterea raportului de muncă să fie reglementate printr-un act administrativ cu forță inferioară legii. Curtea a constatat că asemenea aspecte esențiale, cum sunt, spre exemplu, procedura de organizare a concursului, comisiile de concurs, probele de concurs și modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor, ar fi trebuit reglementate prin lege organică - Legea nr. 303/2004. Autoarea prezentei excepții susține că, mutatis mutandis, răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor este indisolubil legată de statutul profesiei, vizând executarea raportului de serviciu al magistratului. În acest context, numirea inspectorilor judiciari, ei înșiși proveniți din rândul magistraților, care gestionează procedurile disciplinare, trebuie să își găsească suport normativ exclusiv într-o lege organică. ...