Decizia CCR nr. 365/2013Paragraful 13

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. Aminteşte, în acest sens, că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie. În cazul procedurii întemeiate pe dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, accesul la justiţie este asigurat tocmai prin aceea că persoanei vătămate prin soluţia de netrimitere în judecată dispusă de procuror i se recunoaşte dreptul de a se adresa cu plângere judecătorului, contestând legalitatea şi temeinicia acestei soluţii. În fine, câtă vreme dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor părţilor din procedura instituită de art. 278^1 din Codul de procedură penală, nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al acestora.