Decizia CCR nr. 491/2013Paragraful 21

Guvernul consideră că, din punctul de vedere al admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta nu se încadrează, sub aspectul obiectului său, în sfera actelor supuse controlului de constituţionalitate, reglementate de art. 146 lit. d) din Constituţie. Actele puterii judecătoreşti, în speţă hotărârile instanţelor judecătoreşti, rămân supuse exclusiv căilor de atac ordinare şi extraordinare în cadrul cărora se verifică toate aspectele care ar putea determina reformarea lor, inclusiv constituţionalitatea. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate ce priveau decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite sau de alte instanţe judecătoreşti, exemplu fiind, astfel, Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003.