Decizia CCR nr. 289/2014Paragraful 14

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost edictate, creează un climat de incertitudine juridică. Această incertitudine a fost denunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a condus la constatarea încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie. Principiul securităţii juridice se corelează cu un alt principiu de drept comunitar, respectiv principiul încrederii legitime, potrivit căruia legislaţia trebuie să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată, astfel cum se desprinde din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi din cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin jurisprudenţa sa, a statuat că securitatea juridică a cetăţenilor statelor Uniunii Europene este asigurată şi prin evitarea revirimentelor de jurisprudenţă, prin respectarea autorităţii de lucru judecat, precum şi prin executarea hotărârilor definitive. De asemenea, consideră că o hotărâre judecătorească odată intrată în puterea lucrului judecat nu poate fi reformată decât în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de lege, principiul securităţii raporturilor juridice impunând respectarea întocmai a celor dispuse de instanţa de judecată, în caz contrar actul administrativ fiind lipsit de finalitate, ideea de dreptate devenind astfel iluzorie.