Decizia CCR nr. 301/2014Paragraful 35

22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportat la art. 34, Curtea reţine că şi aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece autorii excepţiei nu se află în ipoteza acestei norme, în sensul că dosarul nu a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (sau al Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor); chiar dacă prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014*1), încă nepublicată, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii, această soluţie nu este aplicabilă prezentei cauze, deoarece excepţia inadmisibilităţii pe motivul lipsei legăturii textului legal criticat cu soluţionarea litigiului prevalează, având caracter peremptoriu.