Decizia CCR nr. 570/2014Paragraful 21

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia au invocat în mod expres neconstituţionalitatea prevederilor art. 4 prin raportare la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, iar instanţa de judecată a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, cu motivarea că aceste din urmă prevederi legale nu au legătură cu soluţionarea cauzei, având în vedere că notificarea formulată de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate a fost deja soluţionată, fiind emis şi titlul de despăgubire, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest context, Curtea reţine că instanţa de judecată a procedat la respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 se referă la anumite termene instituite de lege pentru soluţionarea atât a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi, respectiv, la căi de atac în justiţie împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34, iar aceste etape procedurale au fost parcurse de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare.