Decizia CCR nr. 55/2015Paragraful 14

10. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat are ca scop descurajarea săvârşirii de fapte penale de către persoanele care doresc să ocupe funcţii în cadrul unor organisme nonguvernamentale de utilitate publică. Se susţine că interdicţia reglementată prin prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 315/2004 are un caracter rezonabil, persoanele vizate putând ocupa alte locuri de muncă. Este reţinut faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, semnificaţia dreptului prevăzut la art. 41 alin. (1) din Constituţie este aceea că orice persoană este liberă să aleagă locul de muncă pe care îl doreşte, fără nicio discriminare, dacă îndeplineşte condiţiile legale impuse pentru respectiva profesie sau activitate. În plus, se subliniază că libertatea alegerii profesiei, meseriei şi a locului de muncă nu presupune dreptul oricărei persoane de a exercita orice profesie sau meserie, oricând şi în orice condiţii. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 937 din 7 iulie 2011 şi nr. 386 din 1 octombrie 2013.