Decizia CCR nr. 248/2015Paragraful 25

20. Totodată, Curtea observă că nu este afectat dreptul de proprietate al persoanei îndreptăţite, chiar dacă legiuitorul nu permite restituirea în natură a imobilului preluat în mod abuziv, în condiţiile legale criticate. Restituirea în natură nu este, potrivit Legii nr. 10/2001 şi a legilor de restituire a proprietăţii, în general, unica modalitate de reparare a abuzurilor asupra proprietăţii petrecute în regimul trecut, ci este doar principala modalitate, alternativa sa subsecventă constând în acordarea de măsuri prin echivalent, în condiţiile prevăzute de legea în vigoare la momentul stabilirii în concret a acestora. În acest sens, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 arată că "În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv." Or, dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 reglementează în mod expres această modalitate de reparare, alternativă şi cu titlu de excepţie pentru anumite situaţii expres definite de legiuitor.