Decizia CCR nr. 281/2015Paragraful 13

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt discriminatorii şi contravin principiului constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale. În acest sens, arată că abrogarea prevederilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, care prevedeau că nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale pentru sumele acordate în momentul disponibilizării, ca venit lunar de completare sau ca plăţi compensatorii, îi plasează într-o situaţie dezavantajoasă în raport cu alte persoane (colegi) care, anterior abrogării, au beneficiat de prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006. Arată că este evident faptul că situaţia în care se află persoanele concediate forţat, la iniţiativa angajatorului, este o situaţie de "dezavantaj social" şi este un motiv pentru care legiuitorul a înţeles să scutească aceste categorii de persoane de la plata contribuţiilor de sănătate aferente plăţilor compensatorii încasate cu ocazia disponibilizărilor colective. Aşa fiind, apreciază că prin menţinerea ca fiind constituţionale a prevederilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 se creează o diferenţă de tratament juridic între persoanele disponibilizate înainte de intrarea în vigoare a acestui text legal şi cele concediate imediat ulterior, acest tratament juridic diferit nefiind justificat în mod obiectiv şi rezonabil.