Decizia CCR nr. 336/2015Paragraful 20

16. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 235 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, "în măsura în care s-ar interpreta că termenul de 5 zile este un termen de recomandare, şi nu unul imperativ". Din analiza motivelor de neconstituţionalitate, astfel cum au fost reţinute în încheierea instanţei, rezultă că, în realitate, sunt criticate doar prevederile cuprinse în alin. (1) al art. 235 din Codul de procedură penală. În aceste condiţii, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, "în măsura în care s-ar interpreta că termenul de 5 zile este un termen de recomandare, şi nu unul imperativ". Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: "Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive."