Decizia CCR nr. 363/2015Paragraful 16

13. Analizând dosarul cauzei, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, în formă continuată, infracţiune prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969. În acest context critică prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 sub aspectul modalităţii de definire a infracţiunii, întrucât nu poate fi determinată cu precizie noţiunea de "impozit cu reţinere la sursă", pentru a stabili acţiunile sau inacţiunile prohibite de legea penală. Mai mult, calificarea impozitului din transferul proprietăţilor imobiliare ca un impozit cu reţinere la sursă se realizează printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, act normativ cu valoare infralegală.