Decizia CCR nr. 344/2015Paragraful 44

4. În privinţa creanţelor fiscale accesorii, potrivit art. 119 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, în forma sa iniţială, majorarea de întârziere se datora pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată şi se calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Prin art. I pct. 9-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 a fost eliminată majorarea de întârziere şi înlocuită cu dobânda şi penalitatea de întârziere, stabilindu-se, prin art. II alin. (2) , în mod tranzitoriu, că pentru creanţele fiscale care au scadenţa anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, începând cu data intrării în vigoare a acesteia se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. Potrivit acestor dispoziţii, dobânda şi penalitatea de întârziere se datorează pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată. Dobânda se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv, iar penalitatea de întârziere ca un procent din obligaţia principală stinsă sau nestinsă, după caz. Precizăm că, prin modul de calcul, cuantumul creanţelor fiscale accesorii stabilit în funcţie de dobânda şi penalitatea de întârziere este mai favorabil debitorului decât acelaşi cuantum stabilit în funcţie de majorările de întârziere.