Decizia CCR nr. 445/2015Paragraful 14

10. Sunt neconstituţionale şi prevederile art. 4 raportate la cele ale art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (8) din Legea nr. 165/2013, contravenind principiului neretroactivităţii legii, principiului securităţii raporturilor juridice, principiului încrederii legitime şi celor reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile din 9 decembrie 2008 şi 27 mai 2010 pronunţate în cauzele Viaşu împotriva României şi Marin şi Gheorghe Rădulescu împotriva României, la care face referire şi paragraful 180 din Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, potrivit căruia o decizie a autorităţii locale competente care recunoaşte celui interesat un drept de reparaţie este suficientă pentru a crea un interes patrimonial protejat de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, chiar dacă nu este precizată suma despăgubirii. Neexecutarea unei astfel de decizii constituie o ingerinţă în sensul primei fraze a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie. În consecinţă, petenţii cărora li s-au acordat astfel de decizii administrative trebuie consideraţi persoane îndreptăţite, fără a fi necesar ca dreptul lor să fie validat din nou. Autorul mai arată că în favoarea sa a fost emisă o dispoziţie de acordare de despăgubiri în baza căreia s-a născut dreptul la reparaţie, iar aceasta ar putea fi invalidată, toate demersurile făcute putând rămâne fără finalitate.