Decizia CCR nr. 653/2015Paragraful 10

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 44, coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (5) din Constituţie. În acest sens, arată că textul de lege criticat a creat un climat de instabilitate juridică şi o stare de incertitudine în privinţa subiectelor de drept vizate. Consideră că este fără precedent ca două reglementări consecutive, respectiv art. 20 din secţiunea 3, anexa VII la Legea nr. 284/2010 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 să fie diametral opuse. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 284/2010 prevăd că la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept de pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de ajutoare pecuniare în raport cu solda funcţiei de bază şi vechimea efectivă în muncă, precum şi de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază. Concomitent cu adoptarea Legii nr. 284/2010, a fost adoptată Legea nr. 285/2010, prin care, în art. 13 alin. (1) , s-a prevăzut că în anul 2011 dispoziţiile Legii nr. 284/2010 nu se aplică. În acest mod, printr-o lege s-a acordat un drept patrimonial, iar prin alta, concomitentă, deşi nu este un act normativ de suspendare, nu s-a mai acordat acel drept. În acelaşi context, autorii amintesc că în dreptul european şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României) a fost consacrat şi dezvoltat principiul securităţii juridice.