Decizia CCR nr. 799/2015Paragraful 81

73. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru ca votul alegătorului să fie unul direct acesta trebuie să se pronunţe asupra candidatului/listei de candidaţi; de aceea, atribuirea mandatelor de parlamentar către persoane de pe o listă care nu este votată de alegători contravine caracterului direct al votului reglementat de art. 62 alin. (1) din Constituţie [a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007]. Cu alte cuvinte, caracterul direct al votului se referă la opţiunea nemijlocită a alegătorului de a alege el însuşi un anumit candidat/o anumită listă electorală, şi nu de a introduce buletinul de vot în urnă. Or, în procedura votului prin corespondenţă alegătorul este cel care prin lipirea autocolantului pe opţiunea sa electorală din buletinul de vot prin corespondenţă [art. 10 alin. (1) lit. b) din lege] îşi exprimă direct votul deoarece între votul său astfel exprimat şi finalul operaţiunii, respectiv alegerea membrilor Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, nu există nicio interpunere din partea vreunei persoane/ vreunui organism electoral. Referitor la faptul că alegătorul nu are o conduită civică corespunzătoare sau la aspectele de fapt ce pot fi întâmpinate în procesul electoral sunt chestiuni care nu privesc textul normativ al legii, ci elemente exterioare acestuia. În consecinţă, nu se pot reţine criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea caracterului direct al votului.