Decizia CCR nr. 253/2016Paragraful 6

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că reducerea limitelor de pedeapsă în ipoteza recunoaşterii vinovăţiei nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu acordat de legiuitor conform politicii sale penale în ipoteza în care inculpatul recunoaşte în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, este important, mai ales când prejudiciul determină încadrarea juridică a faptei, ca recunoaşterea să fie făcută atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei. De altfel, în acelaşi sens a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, cu ocazia examinării constituţionalităţii dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală anterior, text preluat în dispoziţiile criticate în prezenta cauză. Atunci când prejudiciul nu are repercusiuni asupra încadrării juridice a faptei, instanţa poate disjunge latura civilă a cauzei şi poate administra probe în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele.