Decizia CCR nr. 276/2016Paragraful 12

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că argumentele formulate nu vizează constituţionalitatea textului criticat, întrucât calificarea termenelor, ca fiind procedurale sau substanţiale, iar a celor substanţiale ca fiind de recomandare, imperative sau prohibitive, este o chestiune ce ţine de jurisprudenţă şi/sau de doctrină. Se arată, de asemenea, că asigurarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare nu se realizează în mod exclusiv prin instituirea unor termene imperative, ci şi prin reglementarea celorlalte garanţii procesuale specifice. Se susţine totodată că inculpatul are cunoştinţă de acuzaţiile care i se aduc din momentul arestării preventive, având dreptul pe toată durata acestei măsuri să consulte dosarul, procurorul având obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă inculpatului eventualele noi acuzaţii, aspecte ce constituie garanţii ale dreptului la apărare. Se mai arată că termenul prevăzut la art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală este un termen de recomandare, motiv pentru care textul criticat este constituţional în măsura în care drepturile inculpatului sunt respectate pe durata întregii proceduri, prin acordarea timpului necesar studiului dosarului de către apărători şi pregătirea unei apărări efective.