Decizia CCR nr. 528/2016Paragraful 13

9. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 18/2015 şi nr. 96/2015. În aceste decizii, Curtea a reţinut că întâmpinarea reprezintă actul de procedură prin care pârâtul răspunde în scris pretenţiilor formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, arătând totodată apărările sale. Prin acest act reclamantul este pus în situaţia de a cunoaşte apărarea şi dovezile pe care se sprijină pârâtul, înlăturându-se astfel surpriza şi realizându-se egalitatea în ceea ce priveşte poziţia procesuală a părţilor, prin această reglementare asigurându-se şi egalitatea de mijloace, de arme între părţile procesului, exigenţele art. 6 din Convenţie fiind astfel respectate. În ceea ce priveşte situaţia părţii decăzute din dreptul de a administra o probă, Curtea a subliniat că art. 263 din Codul de procedură civilă prevede că aceasta va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice. Prin urmare, decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, deoarece nu a depus întâmpinarea în termenul prevăzut de lege, nu echivalează cu suprimarea dreptului la apărare. De altfel, dispoziţia legală criticată reprezintă o normă de procedură a cărei reglementare revine legiuitorului potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, conform căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.