Decizia CCR nr. 699/2016Punctul 15

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în reglementarea anterioară, cu începere de la Codul de procedură penală din 1936, recursul a constituit o cale de atac ordinară, a cărei declanşare determina - pentru o serie de motive prevăzute de lege - verificarea legalităţii şi a temeiniciei hotărârii atacate. În noua reglementare însă, recursul în casaţie a devenit o cale extraordinară de atac, de anulare, dată în competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicţie, reprezentat de judecata în fond şi de cea în apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază numai dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. Recursul în casaţie reprezintă, aşadar, un mijloc de a repara ilegalităţile, în scopul de a asigura respectarea legii, recursul având şi un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenţei. ...