Decizia CCR nr. 783/2016Punctul 18

18. Totodată, Curtea constată că susţinerile autoarei excepţiei referitoare la dezincriminare ar însemna că protecţia valorii ocrotite - şi anume, relaţiile sociale privind tratarea de către funcţionarii publici în mod egal, fără discriminări pe motiv de opinie sau convingeri, a tuturor persoanelor - ar fi scoasă de sub incidenţa penalului şi trecută în sfera răspunderii civile delictuale. Or, Constituţia nu stabileşte mijloacele juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor sociale, acestea fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative şi priorităţi în diferite perioade de timp, determinate de frecvenţa, gravitatea şi consecinţele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmăreşte protecţia diferitelor categorii de relaţii sociale, ceea ce înseamnă că, în funcţie de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate şi combătute prin aplicarea de sancţiuni de drept penal, iar altele nu, fără a se aduce însă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie. Aceasta este o problemă de oportunitate şi de justificare practică, atâta vreme cât legislaţia în vigoare în alte ramuri ale dreptului asigură mijloacele necesare pentru combaterea şi sancţionarea faptelor ce aduc atingere anumitor valori sociale, în cazul de faţă - Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014). ...