Decizia CCR nr. 3/2017Punctul 21

21. Potrivit Încheierii din 6 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.936/1/2015, şi Încheierii nr. 31/RC din 1 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15/1/2016, ambele dosare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorilor excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte doar teza întâi a art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală, aşa cum se reţine şi în Încheierea din 3 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.109/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, [...]“. ...