Decizia CCR nr. 64/2017Paragraful 93

Din interpretarea normelor citate rezultă că Legea fundamentală limitează obiectul controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate doar în privinţa categoriei de acte normative (legi şi ordonanţe), fără a condiţiona acest control de apartenenţa actelor normative menţionate la fondul activ al legislaţiei. Este, de altfel, o consecinţă logică a faptului că, şi în condiţiile în care o normă juridică nu mai este în vigoare, ea produce efecte juridice în virtutea principiului tempus regit actum ori a principiului neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Deducem de aici voinţa legiuitorului constituant de a asigura o plenitudine a controlului de constituţionalitate a acestor categorii de acte normative pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv în situaţiile specifice menţionate, indiferent de autor/cadru procesual.