Decizia CCR nr. 855/2017Punctul 18

18. Așa fiind, întrucât legiuitorul condiționează legalitatea probelor obținute prin supraveghere tehnică de respectarea cerințelor privind necesitatea și proporționalitatea ingerinței cu scopul urmărit, Guvernul apreciază că dispozițiile criticate sunt conforme cu prevederile art. 26 și art. 53 din Legea fundamentală. Referitor la legalitatea probelor administrate în condițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, se arată că aceasta este supusă verificărilor judecătorului de cameră preliminară în cadrul procedurii reglementate de art. 342 și următoarele din același act normativ. Astfel, eventuala lor nelegalitate decurgând din neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 139 din Codul de procedură penală se sancționează, conform art. 102 alin. (3) din același act normativ, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative, și atrage totodată excluderea probelor respective. Așadar, câtă vreme legea oferă inculpatului mijloace adecvate și eficiente de a contesta în instanță probele administrate în condițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală și de a obține înlăturarea acestora atunci când nu sunt îndeplinite condițiile pentru legala lor administrare, Guvernul apreciază că pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil nu subzistă. Totodată, se arată că soluția legislativă a art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală se regăsea și în art. 91^2 alin. 5 al Codului de procedură penală din 1968, în ceea ce privește convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate. Aceste dispoziții au fost în repetate rânduri supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul compatibilității acestora cu Legea fundamentală. Astfel, în final, făcând referire la Decizia nr. 410 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ...