Decizia CCR nr. 97/2018Punctul 5

5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat, care susține că a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală raportat la art. 61 alin. (1) lit. c) din același act normativ numai în măsura în care se interpretează că organele de cercetare penală pot fi audiate ca martori într-un dosar de urmărire penală în care aceștia au realizat acte de cercetare penală. Apreciază că unele instanțe judecătorești procedează greșit și audiază organele de cercetare penală, în calitate de martori, în dosarele penale. Susține că același lucru s-a întâmplat și în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, organele de cercetare penală fiind audiate în calitate de martori, fapt ce a determinat invocarea excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal, arată că, pe de o parte, infracțiunea de mărturie mincinoasă se regăsește între infracțiunile contra înfăptuirii justiției, iar, pe de altă parte, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Astfel, infracțiunea de mărturie mincinoasă nu poate fi reținută decât în cazul în care martorul face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat în fața instanței de judecată, iar nu și în celelalte faze procesuale, cum este urmărirea penală. Susține că aceste elemente determină neconstituționalitatea dispoziției criticate, impunându-se admiterea excepției. ...