Decizia CCR nr. 275/2018Punctul 12

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 67 alin. (1) -(4) din Codul de procedură penală, în cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declarație de abținere, părțile, subiecții procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existența cazului de incompatibilitate. Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activități judiciare în cauză, fiind inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării. De asemenea, cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat și a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Totodată, art. 67 alin. (5) din Codul de procedură penală prevede că „Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2) -(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare.“, teza finală a alineatului menționat - criticată în prezenta cauză - stabilind că „Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare“. În esență, autoarea excepției susține că teza finală a alin. (5) al art. 67 din Codul de procedură penală permite ca cel recuzat să decidă cu privire la propria incompatibilitate, prin aceasta norma fiind contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare. ...