Decizia CCR nr. 471/2018Punctul 4

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autoarelor excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține că prevederile art. 15 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 încalcă art. 53 din Constituție în componenta sa privind proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi și aplicarea sa nediscriminatorie. Astfel, în temeiul prevederilor legale criticate, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are dreptul de a controla agenții economici și de a dispune, în cazul băncilor, modificarea întregului portofoliu de contracte, deși doar unul sau două contracte au fost verificate. Asemenea reglementare conferă caracter excesiv protecției consumatorilor, aceștia, spre deosebire de profesioniști, având la dispoziție mijloace suplimentare pentru apărarea drepturilor lor, cum ar fi și cele reglementate prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori și Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2004 privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor. Or, mijloacele juridice reglementate trebuie să asigure un echilibru între drepturile celor două categorii enunțate. Se încalcă, de asemenea, dispozițiile art. 21 și art. 24 din Constituție, având în vedere lipsa posibilității de a administra un probatoriu complet asupra întregului portofoliu de contracte și lipsa unei ierarhizări a acțiunilor care se pot exercita împotriva profesioniștilor. ...