Decizia CCR nr. 508/2018Punctul 15

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 831 din 26 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 22 iulie 2009, Curtea a observat că dispozițiile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie temeiuri de drept ale controlului judiciar exercitat pe calea recursului, sunt menite să apere drepturile procesuale ale părților, așadar dau expresie exigențelor dreptului la un proces echitabil, precum și principiului dreptății, ca dimensiune fundamentală a statului de drept. Așa fiind, nu pot fi reținute criticile potrivit cărora reglementarea posibilității invocării motivelor de nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătorești în cadrul căii de atac a recursului ar contraveni dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, prin faptul că, în acest fel, s-ar prelungi durata procesului. Este de reținut în acest sens și precizarea făcută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, potrivit căreia nu se poate reproșa unui reclamant faptul că, în cadrul duratei unei proceduri judiciare contestate, el a pus în valoare toate căile de atac de care dispunea în dreptul intern (Hotărârea din 23 aprilie 1987, pronunțată în Cauza Erkner și Hofauer împotriva Austriei, paragraful 68). ...