Decizia CCR nr. 633/2018Punctul 996

996. Dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală, intitulat Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, prevăd la alin. (1) că „Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate“. Prin completarea dispozițiilor art. 539 cu un nou alineat, legiuitorul lărgește sfera de aplicare a dreptului la repararea pagubei cu privire la orice măsură preventivă sau măsură asigurătorie, dacă, ulterior, parchetul a dispus clasarea ori instanța de judecată a dispus achitarea. Dincolo de incoerența normei, titlul acesteia referindu-se la privarea nelegală de libertate, aspect care cade în sfera de protecție a art. 23 din Constituție privind libertatea individuală, în vreme ce măsurile preventive sunt atât privative de libertate (reținerea, arestul preventiv și arestul la domiciliu), cât și restrictive de drepturi (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune), iar măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, deci constituie o restrângere a dreptului de proprietate, Curtea constată că legiuitorul, reglementând ca unică cerință de acordare a despăgubirii pronunțarea unei soluții de clasare, de către procuror, sau a soluției de achitare, de către judecător, nu condiționează dreptul la reparare de constatarea nelegalității măsurii preventive sau a măsurii asigurătorii. Astfel, dreptul de a cere despăgubire se naște chiar în condițiile în care măsurile preventive sau asigurătorii au fost dispuse în mod legal, în exercitarea atribuțiilor legale ale organelor judiciare. ...