Decizia CCR nr. 85/2019Punctul 49

49. Curtea mai reține că și Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 18 noiembrie 2018, instituie atât condiții referitoare la inițiativa moțiunii simple, cât și sancțiunea de a nu supune dezbaterii moțiunile care nu îndeplinesc aceste condiții. Astfel, la art. 166 alin. (2) din acest regulament se prevede că „Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 164 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale“, iar la art. 164 prevede că „(1) Moțiunea simplă exprimă poziția Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. (2) Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor. (3) Moțiunea simplă trebuie să fie întocmită corespunzător actelor juridice ale Senatului și să cuprindă motivarea și dispozitivul. Moțiunea se depune la președintele de ședință, în plenul Senatului“. Curtea observă că Regulamentul Senatului a reglementat și obligația președintelui de a prezenta Senatului motivele deciziei sale de a nu supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de acest regulament, reglementare ce nu are corespondent în Regulamentul Camerei Deputaților. Însă, Curtea reamintește că, în temeiul prevederilor constituționale ale art. 61 privind rolul și structura Parlamentului și ale art. 64 privind organizarea internă a fiecărei Camere a Parlamentului, a reținut, în jurisprudența sa, că „fiecare Cameră este în drept să își stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, regulile de organizare și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Ca urmare, organizarea și funcționarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere, cu votul majorității membrilor Camerei respective. Astfel, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a Camerei Deputaților, consacrat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, orice reglementare privind organizarea și funcționarea Camerei Deputaților, care nu este prevăzută de Constituție, poate și trebuie să fie stabilită prin regulamentul propriu. Prin urmare, Camera Deputaților este suverană în a adopta măsurile pe care le consideră necesare și oportune pentru buna organizare și funcționare a sa“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 667 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 7 iunie 2011). ...