Decizia CCR nr. 239/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Codul penal trebuie coroborate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care prevede obligația comisiei ce funcționează în cadrul penitenciarului de a analiza periodic condițiile de detenție ale persoanelor încarcerate și de a dispune cu privire la menținerea ori schimbarea regimului de detenție într-unul cu un grad de severitate inferior. Așadar, orice persoană încarcerată, indiferent de regimul de executare a pedepsei stabilit la momentul încarcerării, are vocația de a fi liberată condiționat, în măsura în care, ca urmare a comportamentului său, regimul de executare a pedepsei este schimbat în unul inferior, care să îi permită liberarea condiționată. ...