Decizia CCR nr. 792/2019Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile art. 89 și 90 din Codul de procedură penală, se susține că acestea încalcă dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituție, prin faptul că restrâng posibilitatea exercitării acestui drept la persoanele care au calitatea de suspect sau de inculpat. Se arată că persoana condamnată, care formulează o cerere de revizuire, dobândește calitatea de intimat, și nu pe cea de inculpat, motiv pentru care nu beneficiază de dreptul la apărare, conform textelor criticate. Se arată că persoana aflată în ipoteza anterior referită își păstrează calitatea de condamnat pe tot parcursul procedurii de soluționare a cererii de revizuire și că această calitate se pierde doar prin pronunțarea unei hotărâri de achitare. Se susține că, deși situația condamnatului este una mai grea decât cea a suspectului sau a inculpatului, dispozițiile art. 89 și 90 din Codul de procedură penală prevăd doar în privința celor din urmă cazuri în care apărarea este asigurată, în mod obligatoriu și din oficiu, atunci când nu există un apărător ales. Totodată, se susține că textele criticate încalcă principiul egalității în fața legii, prin faptul că persoanei condamnate, care formulează cerere de revizuire, care se află într-o situație juridică gravă, dată de restrângerea exercițiului drepturilor sale fundamentale, nu îi este garantat dreptul la apărare prin asigurarea unui apărător din oficiu. Se arată că, deși legea procesual penală asigură asistența juridică din oficiu pentru persoanele condamnate la pedepse mai mari de 5 ani, nu prevede același drept pentru persoanele condamnate la pedepse mai mari de 15 ani, care formulează cerere de revizuire. ...