Decizia CCR nr. 49/2020Punctul 55

55. În acest context, instanța constituțională reamintește jurisprudența sa constantă prin care a statuat că, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției și fără a nesocoti competența legiuitorului, nu poate ignora o omisiune legislativă atunci când aceasta are relevanță constituțională, respectiv dacă aceasta este aptă să afecteze principii, drepturi sau libertăți fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, paragraful 32, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat). ...