Decizia CCR nr. 119/2020Punctul 22

22. Deși în noul Cod de procedură penală nu mai sunt reglementate expres indivizibilitatea și conexitatea, tratamentul juridic diferit al situațiilor în care reunirea cauzelor este obligatorie și al celor în care reunirea cauzelor este facultativă reprezintă tocmai distincția care trebuie făcută între cazurile de indivizibilitate și cazurile de conexitate. Prin noua soluție legislativă, Codul de procedură penală permite, ca regulă, trimiterea în judecată în mai multe grupuri mici de inculpați, în cauzele cu număr mare de inculpați, cauze foarte dificil de instrumentat sub imperiul vechiului cod, care nu prevedea această soluție juridică. În timp, această rearanjare a cazurilor de indivizibilitate, care nu mai impune trimiterea în judecată împreună a tuturor participanților la o infracțiune în aceeași cauză (același dosar) a permis apropierea de practicile din Codul de procedură penală german, unde inculpații care au participat la săvârșirea aceleiași infracțiuni sunt grupați în funcție de gravitatea contribuției lor și trimiși în judecată în dosare separate, astfel încât pe rolul instanțelor să nu se afle dosare cu zeci sau sute de inculpați, situație care a existat și în dosarele de pe rolul instanțelor românești. ...