Decizia CCR nr. 251/2020Punctul 8

8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că, potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituție, „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, iar, potrivit prevederilor art. 23 alin. (7) din Constituție, „Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege“. Consideră că dispozițiile art. 206 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 23 alin. (7) din Legea fundamentală, având în vedere faptul că legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac pentru toate persoanele aflate în situații similare. Referitor la pretinsa neconcordanță între textul de lege criticat și prevederile art. 6 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, apreciază că și această critică este neîntemeiată, în condițiile în care cauza se află pe rolul instanței de apel, în al doilea grad de jurisdicție, după pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către instanța de fond. Arată că, din perspectiva Convenției, temeiul verificării legalității și temeiniciei detenției unui inculpat, după pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de condamnare, îl constituie dispozițiile art. 5 paragraful 1, iar nu prevederile art. 6 din Convenție, care instituie o serie de garanții privind dreptul la un proces echitabil ce se impun a fi respectate cu privire la orice persoană acuzată. Totodată, prevederile art. 13 din Convenție, prin folosirea sintagmei „recurs efectiv“ nu se referă strict la calea de atac a recursului, ci la posibilitatea oricărei persoane de a avea acces la o instanță de judecată pentru verificarea legalității măsurii preventive, drept de care inculpatul a beneficiat, măsura preventivă fiind verificată de o instanță de judecată legal învestită. Mai arată că dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție prevăd dublul grad de jurisdicție doar în ceea ce privește soluționarea pe fond a cauzei penale, or acest drept este respectat de legislația procesual penală prin instituirea căii de atac a apelului. ...