Decizia CCR nr. 560/2020Punctul 8

8. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă se apreciază că acestea aduc atingere art. 1 alin. (5) , art. 15, art. 16, art. 20, art. 100, art. 108 alin. (4) din Constituție, precum și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens se arată că legea, ca act juridic de interes general, se comunică cetățenilor prin publicare, devenind astfel previzibilă și accesibilă. Singurele excepții de la publicare sunt înscrise în art. 108 alin. (4) din Constituție. Posibila interpretare neconstituțională a textului de lege criticat este cea potrivit căreia s-ar permite părților interesate să probeze cu înscrisuri, în fața judecătorului, acele norme sustrase de la publicare de către emitent, cu încălcarea legii (cum sunt, de exemplu, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 300/2004 sau Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 600/2005, ambele nepublicate, invocate în apărare de Ministerul Afacerilor Interne). S-ar legitima prin acestea atât conduita ilegală a emitentului normei, de sustragere de la obligația legală de publicare, cât și rezultatul conduitei ilicite, respectiv norma nepublicată. ...